A A A A A

Biserică: [Nașterea lui Isus]


Matei 1:18-23
[18] Iar naşterea lui Isus Hristos a fost aşa: Maria, mama Lui, era logodită cu Iosif; şi înainte ca să locuiască ei împreună, ea s'a aflat însărcinată dela Duhul Sfînt.[19] Iosif, bărbatul ei, era un om neprihănit, şi nu voia s'o facă de ruşine înaintea lumii; de aceea şi- a pus de gînd s'o lase pe ascuns.[20] Dar pe cînd se gîndea el la aceste lucruri, i s'a arătat în vis un înger al Domnului, şi i- a zis: ’Iosife, fiul lui David, nu te teme să iei la tine pe Maria, nevastă-ta, căci ce s'a zămislit în ea, este dela Duhul Sfînt.[21] Ea va naşte un Fiu, şi- i vei pune numele Isus, pentru că El va mîntui pe poporul Lui de păcatele sale.’[22] Toate aceste lucruri s'au întîmplat ca să se împlinească ce vestise Domnul prin proorocul, care zice:[23] ’Iată, fecioara va fi însărcinată, va naşte un fiu, şi- i vor pune numele Emanuil’, care, tîlmăcit, înseamnă: ’Dumnezeu este cu noi’.

Luca 2:7-21
[7] Şi a născut pe Fiul ei cel întîi născut, L- a înfăşat în scutece şi L- a culcat într'o iesle, pentrucă în casa de poposire nu era loc pentru ei.[8] În ţinutul acela erau nişte păstori, cari stăteau afară în cîmp, şi făceau de strajă noaptea împrejurul turmei lor.[9] Şi iată că un înger al Domnului s'a înfăţişat înaintea lor, şi slava Domnului a strălucit împrejurul lor. Ei s'au înfricoşat foarte tare.[10] Dar îngerul le- a zis: ’Nu vă temeţi: căci vă aduc o veste bună, care va fi o mare bucurie pentru tot norodul:[11] astăzi în cetatea lui David, vi s'a născut un Mîntuitor, care este Hristos, Domnul.[12] Iată semnul, după care- L veţi cunoaşte: veţi găsi un prunc înfăşat în scutece şi culcat într'o iesle.’[13] Şi deodată, împreună cu îngerul s'a unit o mulţime de oaste cerească, lăudînd pe Dumnezeu, şi zicînd:[14] ’Slavă lui Dumnezeu în locurile prea înalte, şi pace pe pămînt între oamenii plăcuţi Lui.’[15] După ce au plecat îngerii de la ei, ca să se întoarcă în cer, păstorii au zis unii către alţii: ’Haidem să mergem pînă la Betleem, şi să vedem ce ni s'a spus şi ce ne- a făcut cunoscut Domnul.’[16] S'au dus în grabă, şi au găsit pe Maria, pe Iosif, şi pruncul culcat în iesle.[17] După ce L-au văzut, au istorisit ce li se spusese despre Prunc.[18] Toţi ceice i-au auzit, s'au mirat de cele ce le spuneau păstorii.[19] Maria păstra toate cuvintele acelea, şi se gîndea la ele în inima ei.[20] Şi păstorii s'au întors, slăvind şi lăudînd pe Dumnezeu, pentru toate cele ce auziseră şi văzuseră, şi cari erau întocmai cum li se spusese.[21] Cînd a venit ziua a opta, în care trebuia tăiat împrejur pruncul, I-au pus numele ISUS, nume, care fusese spus de înger înainte ca să fi fost El zămislit în pîntece.

Matei 2:1-12
[1] După ce S'a născut Isus în Betleemul din Iudea, în zilele împăratului Irod, iată că au venit nişte magi din Răsărit la Ierusalim,[2] şi au întrebat: ’Unde este Împăratul de curînd născut al Iudeilor? Fiindcă I-am văzut steaua în Răsărit, şi am venit să ne închinăm Lui.’[3] Cînd a auzit împăratul Irod acest lucru, s'a turburat mult; şi tot Ierusalimul s'a turburat împreună cu el.[4] A adunat pe toţi preoţii cei mai de seamă şi pe cărturarii norodului, şi a căutat să afle dela ei unde trebuia să Se nască Hristosul.[5] ’În Betleemul din Iudea’, i-au răspuns ei, ’căci iată ce a fost scris prin proorocul:[6] , Şi tu, Betleeme, ţara lui Iuda, nu eşti nici de cum cea mai neînsemnată dintre căpeteniile lui Iuda; căci din tine va ieşi o Căpetenie, care va fi Păstorul poporului Meu Israel.’[7] Atunci Irod a chemat în ascuns pe magi, şi a aflat întocmai dela ei vremea în care se arătase steaua.[8] Apoi i- a trimes la Betleem, şi le- a zis: ’duceţi-vă de cercetaţi cu deamăruntul despre Prunc: şi cînd Îl veţi găsi, daţi-mi şi mie de ştire, ca să vin şi eu să mă închin Lui.’[9] După ce au ascultat pe împăratul, magii au plecat. Şi iată că steaua, pe care o văzuseră în Răsărit, mergea înaintea lor, pînă ce a venit şi s'a oprit deasupra locului unde era Pruncul.[10] Cînd au văzut ei steaua, n'au mai putut de bucurie.[11] Au intrat în casă, au văzut Pruncul cu Maria, mama Lui, s'au aruncat cu faţa la pămînt, şi I s'au închinat; apoi şi-au deschis vistieriile, şi I-au adus daruri: aur, tămîie şi smirnă.[12] În urmă, au fost înştiinţaţi de Dumnezeu în vis să nu mai dea pe la Irod, şi s'au întors în ţara lor pe un alt drum.

Galateni 4:4
Dar cînd a venit împlinirea vremii, Dumnezeu a trimes pe Fiul Său, născut din femeie, născut supt Lege,

Luca 2:1-4
[1] În vremea aceea a ieşit o poruncă de la Cezar August să se înscrie toată lumea.[2] Înscrierea aceasta s'a făcut întîia dată pe cînd era dregător în Siria Ăuirinius.[3] Toţi se duceau să se înscrie, fiecare în cetatea lui.[4] Iosif s'a suit şi el din Galilea, din cetatea Nazaret, ca să se ducă în Iudea, în cetatea lui David, numită Betleem, -pentrucă era din casa şi din seminţia lui David, -

Apocalipsa 12:1-5
[1] În cer s'a arătat un semn mare: o femeie învăluită în soare, cu luna supt picioare, şi cu o cunună de douăsprezece stele pe cap.[2] Ea era însărcinată, ţipa în durerile naşterii, şi avea un mare chin ca să nască.[3] În cer s'a mai arătat un alt semn: iată, s'a văzut un mare balaur roş, cu şapte capete, zece coarne, şi şapte cununi împărăteşti pe capete.[4] Cu coada trăgea după el a treia parte din stelele cerului, şi le arunca pe pămînt. Balaurul a stătut înaintea femeii, care sta să nască, pentruca să- i mănînce copilul, cînd îl va naşte.[5] Ea a născut un fiu, un copil de parte bărbătească. El are să cîrmuiască toate neamurile cu un toiag de fer. Copilul a fost răpit la Dumnezeu şi la scaunul Lui de domnie.

Romanian Bible 1928
Public Domain: 1928 Unbound Bible Biola University