Matei 19

1

După ce a sfârşit Isus cuvântările acestea, a plecat din Galileea şi a venit în ţinutul Iudeii, dincolo de Iordan.

2

După El au mers multe gloate; şi acolo a vindecat pe cei bolnavi.

3

Fariseii au venit la El şi, ca să-L ispitească, I-au zis: "Oare este îngăduit unui bărbat să-şi lase nevasta pentru orice pricină?"

4

Drept răspuns, El le-a zis: "Oare n-aţi citit că Ziditorul, de la început i-a făcut parte bărbătească şi parte femeiască

5

şi a zis: "De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va lipi de nevasta sa, şi cei doi vor fi un singur trup"?

6

Aşa că nu mai sunt doi, ci un singur trup. Deci, ce a împreunat Dumnezeu, omul să nu despartă."

7

"Pentru ce, dar", I-au zis ei, "a poruncit Moise ca bărbatul să dea nevestei o carte de despărţire şi s-o lase?"

8

Isus le-a răspuns: "Din pricina împietririi inimilor voastre a îngăduit Moise să vă lăsaţi nevestele; dar de la început n-a fost aşa.

9

Eu, însă, vă spun că oricine îşi lasă nevasta, afară de pricină de curvie, şi ia pe alta de nevastă preacurveşte; şi cine ia de nevastă pe cea lăsată de bărbat preacurveşte."

10

Ucenicii Lui I-au zis: "Dacă astfel stă lucrul cu bărbatul şi nevasta lui, nu este de folos să se însoare."

11

El le-a răspuns: "Nu toţi pot primi cuvântul acesta, ci numai aceia cărora le este dat.

12

Fiindcă sunt fameni, care s-au născut aşa din pântecele maicii lor; sunt fameni, care au fost făcuţi fameni de oameni; şi sunt fameni, care singuri s-au făcut fameni pentru Împărăţia cerurilor. Cine poate să primească lucrul acesta, să-l primească."

13

Atunci I-au adus nişte copilaşi, ca să-Şi pună mâinile peste ei şi să Se roage pentru ei. Dar ucenicii îi certau.

14

Şi Isus le-a zis: "Lăsaţi copilaşii să vină la Mine şi nu-i opriţi, căci Împărăţia cerurilor este a celor ca ei."

15

După ce Şi-a pus mâinile peste ei, a plecat de acolo.

16

Atunci s-a apropiat de Isus un om şi I-a zis: "Învăţătorule, ce bine să fac, ca să am viaţa veşnică?"

17

El i-a răspuns: "De ce mă întrebi: "Ce bine?" Binele este Unul singur. Dar dacă vrei să intri în viaţă, păzeşte poruncile."

18

"Care?", I-a zis el. Şi Isus i-a răspuns: "Să nu ucizi; să nu preacurveşti; să nu furi; să nu faci o mărturisire mincinoasă;

19

să cinsteşti pe tatăl tău şi pe mama ta"; şi: "Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi."

20

Tânărul I-a zis: "Toate aceste porunci le-am păzit cu grijă din tinereţea mea; ce-mi mai lipseşte?"

21

"Dacă vrei să fii desăvârşit", i-a zis Isus, "du-te de vinde ce ai, dă la săraci şi vei avea o comoară în cer! Apoi vino şi urmează-Mă."

22

Când a auzit tânărul vorba aceasta, a plecat foarte întristat; pentru că avea multe avuţii.

23

Isus a zis ucenicilor Săi: "Adevărat vă spun că greu va intra un bogat în Împărăţia cerurilor.

24

Vă mai spun iarăşi că este mai uşor să treacă o cămilă prin urechea acului, decât să intre un bogat în Împărăţia lui Dumnezeu."

25

Ucenicii, când au auzit lucrul acesta, au rămas uimiţi de tot şi au zis: "Cine poate, atunci, să fie mântuit?"

26

Isus S-a uitat ţintă la ei şi le-a zis: "La oameni lucrul acesta este cu neputinţă, dar la Dumnezeu toate lucrurile sunt cu putinţă."

27

Atunci Petru a luat cuvântul şi I-a zis: "Iată că noi am lăsat tot şi Te-am urmat; ce răsplată vom avea?"

28

Isus le-a răspuns: "Adevărat vă spun că atunci când va sta Fiul omului pe scaunul de domnie al măririi Sale, la înnoirea tuturor lucrurilor, voi, care M-aţi urmat, veţi şedea şi voi pe douăsprezece scaune de domnie şi veţi judeca pe cele douăsprezece seminţii ale lui Israel.

29

Şi oricine a lăsat case, sau fraţi, sau surori, sau tată, sau mamă, sau nevastă, sau feciori, sau holde, pentru Numele Meu, va primi însutit şi va moşteni viaţa veşnică.

30

Dar mulţi din cei dintâi vor fi cei din urmă, şi mulţi din cei din urmă vor fi cei dintâi.