Exod 4

1

Moise a răspuns şi a zis: "Iată că n-au să mă creadă, nici n-au să asculte de glasul meu. Ci vor zice: "Nu ţi S-a arătat Domnul!"

2

Domnul i-a zis: "Ce ai în mână?" El a răspuns: "Un toiag."

3

Domnul a zis: "Aruncă-l la pământ." El l-a aruncat la pământ, şi toiagul s-a prefăcut într-un şarpe. Moise fugea de el.

4

Domnul a zis lui Moise: "Întinde-ţi mâna şi apucă-l de coadă." El a întins mâna şi l-a apucat; şi şarpele s-a prefăcut iarăşi într-un toiag în mâna lui.

5

"Iată", a zis Domnul, "ce vei face ca să creadă că ţi S-a arătat Domnul Dumnezeul părinţilor lor, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov."

6

Domnul i-a mai zis: "Bagă-ţi mâna în sân." El şi-a băgat mâna în sân; apoi a scos-o, şi iată că mâna i se acoperise de lepră şi se făcuse albă ca zăpada.

7

Domnul a zis: "Bagă-ţi din nou mâna în sân." El şi-a băgat din nou mâna în sân; apoi a scos-o din sân; şi iată că mâna se făcuse iarăşi cum era carnea lui.

8

"Dacă nu te vor crede", a zis Domnul, "şi nu vor asculta de glasul celui dintâi semn, vor crede glasul celui de al doilea semn.

9

Dacă nu vor crede nici aceste două semne şi nu vor asculta de glasul tău, să iei apă din râu şi s-o torni pe pământ; şi apa, pe care o vei lua din râu, se va preface în sânge pe pământ."

10

Moise a zis Domnului: "Ah! Doamne, eu nu sunt un om cu vorbirea uşoară; şi cusurul acesta nu-i nici de ieri, nici de alaltăieri, nici măcar de când vorbeşti Tu robului Tău; căci vorba şi limba-mi este încurcată."

11

Domnul i-a zis: "Cine a făcut gura omului? Şi cine face pe om mut sau surd, cu vedere sau orb? Oare nu Eu, Domnul?

12

Du-te, dar; Eu voi fi cu gura ta şi te voi învăţa ce vei avea de spus."

13

Moise a zis: "Ah! Doamne, trimite pe cine vei vrea să trimiţi."

14

Atunci Domnul S-a mâniat pe Moise şi a zis: "Nu-i oare acolo fratele tău, Aaron, levitul? Ştiu că el vorbeşte uşor. Iată că el însuşi vine înaintea ta; şi, când te va vedea, se va bucura în inima lui.

15

Tu îi vei vorbi şi vei pune cuvintele în gura lui; şi Eu voi fi cu gura ta şi cu gura lui; şi vă voi învăţa ce veţi avea de făcut.

16

El va vorbi poporului pentru tine, îţi va sluji drept gură, şi tu vei ţine pentru el locul lui Dumnezeu.

17

Ia în mână toiagul acesta, cu care vei face semnele."

18

Moise a plecat; şi, când s-a întors la socrul său, Ietro, i-a zis: "Lasă-mă, te rog, să plec şi să mă întorc la fraţii mei, care sunt în Egipt, ca să văd dacă mai trăiesc." Ietro a zis lui Moise: "Du-te în pace!"

19

Domnul a zis lui Moise, în Madian: "Du-te, întoarce-te în Egipt: căci toţi cei ce umblau să-ţi ia viaţa au murit."

20

Moise şi-a luat nevasta şi copiii, i-a pus călare pe măgari şi s-a întors în ţara Egiptului. Şi-a luat în mână toiagul lui Dumnezeu.

21

Domnul a zis lui Moise: "Plecând ca să te întorci în Egipt, vezi toate minunile pe care ţi le pun în mână, să le faci înaintea lui faraon. Eu îi voi împietri inima, şi nu va lăsa pe popor să plece.

22

Tu vei zice lui faraon: "Aşa vorbeşte Domnul: "Israel este fiul Meu, întâiul Meu născut.

23

Îţi spun: Lasă pe fiul Meu să plece, ca să-Mi slujească; dacă nu vrei să-l laşi să plece, voi ucide pe fiul tău, pe întâiul tău născut."

24

În timpul călătoriei, într-un loc unde a rămas Moise peste noapte, l-a întâlnit Domnul şi a vrut să-l omoare.

25

Sefora a luat o piatră ascuţită, a tăiat prepuţul fiului său şi l-a aruncat la picioarele lui Moise, zicând: "Tu eşti un soţ de sânge pentru mine."

26

Şi Domnul l-a lăsat. Atunci a zis ea: "Soţ de sânge!", din pricina tăierii împrejur.

27

Domnul a zis lui Aaron: "Du-te înaintea lui Moise în pustiu." Aaron a plecat: a întâlnit pe Moise la muntele lui Dumnezeu şi l-a sărutat.

28

Moise a făcut cunoscut lui Aaron toate cuvintele Domnului, care-l trimisese, şi toate semnele pe care-i poruncise să le facă.

29

Moise şi Aaron şi-au văzut de drum şi au adunat pe toţi bătrânii copiilor lui Israel.

30

Aaron a istorisit toate cuvintele pe care le spusese Domnul lui Moise; şi Moise a făcut semnele înaintea poporului.

31

Poporul a crezut. Astfel au aflat că Domnul cercetase pe copiii lui Israel, că le văzuse suferinţa; şi s-au plecat şi s-au aruncat cu faţa la pământ.