Psalmi 75

1

(Către mai marele cântăreţilor. "Nu nimici." Un psalm al lui Asaf. O cântare.) Te lăudăm, Dumnezeule, Te lăudăm; noi, care chemăm Numele Tău, vestim minunile Tale!

2

"Atunci când va veni vremea hotărâtă", zice Domnul, "voi judeca fără părtinire.

3

Poate să se cutremure pământul cu locuitorii lui: căci Eu îi întăresc stâlpii." (Oprire)

4

Eu zic celor ce se fălesc: "Nu vă făliţi!", şi celor răi: "Nu ridicaţi capul sus!"

5

Nu vă ridicaţi capul aşa de sus, nu vorbiţi cu atâta trufie!

6

Căci nici de la Răsărit, nici de la Apus, nici din pustiu nu vine înălţarea.

7

Ci Dumnezeu este Cel ce judecă: El coboară pe unul, şi înalţă pe altul.

8

În mâna Domnului este un potir, în care fierbe un vin plin de amestecătură. Când îl varsă, toţi cei răi de pe pământ sug, îl sorb şi-l beau până în fund!

9

Eu însă voi vesti pururi aceste lucruri; voi cânta laude în cinstea Dumnezeului lui Iacov.

10

Şi voi doborî toate puterile celor răi: puterile celui neprihănit însă se vor înălţa.