Iov 32

1

Aceşti trei oameni au încetat să mai răspundă lui Iov, pentru că el se socotea fără vină.

2

Atunci s-a aprins de mânie Elihu, fiul lui Baracheel din Buz, din familia lui Ram. El s-a aprins de mânie împotriva lui Iov, pentru că zicea că este fără vină înaintea lui Dumnezeu.

3

Şi s-a aprins de mânie împotriva celor trei prieteni ai lui, pentru că nu găseau nimic de răspuns şi totuşi osândeau pe Iov.

4

Fiindcă ei erau mai în vârstă decât el, Elihu aşteptase până în clipa aceasta, ca să vorbească lui Iov.

5

Dar, văzând că nu mai era niciun răspuns în gura acestor trei oameni, Elihu s-a aprins de mânie.

6

Şi Elihu, fiul lui Baracheel din Buz, a luat cuvântul şi a zis: "Eu sunt tânăr, şi voi sunteţi bătrâni: de aceea m-am temut şi m-am ferit să vă arăt gândul meu.

7

Eu îmi ziceam: "Să vorbească bătrâneţea, marele număr de ani să înveţe pe alţii înţelepciunea."

8

Dar, de fapt, în om, duhul, suflarea Celui Atotputernic, dă priceperea.

9

Nu vârsta aduce înţelepciunea, nu bătrâneţea te face în stare să judeci.

10

Iată de ce zic: Ascultaţi-mă! Îmi voi spune şi eu părerea.

11

Am aşteptat sfârşitul cuvântărilor voastre, v-am urmărit dovezile, cercetarea pe care aţi făcut-o cuvintelor lui Iov.

12

V-am dat toată luarea aminte; şi iată că niciunul din voi nu l-a încredinţat, niciunul nu i-a răsturnat cuvintele.

13

Să nu ziceţi însă: "În el, noi am găsit înţelepciunea; numai Dumnezeu îl poate înfunda, nu un om!"

14

Mie nu mi-a vorbit de-a dreptul: de aceea eu îi voi răspunde cu totul altfel decât voi.

15

Ei se tem, nu mai răspund! Li s-a tăiat cuvântul!

16

Am aşteptat până şi-au sfârşit cuvântările, până s-au oprit şi n-au ştiut ce să mai răspundă.

17

Vreau să răspund şi eu la rândul meu, vreau să spun şi eu ce gândesc.

18

Căci sunt plin de cuvinte, îmi dă ghes duhul înăuntrul meu;

19

lăuntrul meu este ca un vin care n-are pe unde să iasă, ca nişte burdufuri noi, gata să plesnească.

20

Voi vorbi deci ca să răsuflu în voie, îmi voi deschide buzele şi voi răspunde.

21

Nu voi căuta la înfăţişare, nu voi linguşi pe nimeni;

22

căci nu ştiu să linguşesc: altfel, într-o clipită m-ar lua Ziditorul meu.