2 Regi 7

1

Elisei a zis: "Ascultaţi cuvântul Domnului! Aşa vorbeşte Domnul: "Mâine, la ceasul acesta, se va vinde la poarta Samariei o măsură de floare de făină cu un siclu, şi două măsuri de orz, cu un siclu."

2

Călăreţul pe braţul căruia se rezema împăratul a răspuns omului lui Dumnezeu: "Chiar dacă ar face Domnul ferestre în cer, cum s-ar putea întâmpla un asemenea lucru?" Şi Elisei a zis: "Vei vedea cu ochii tăi: dar tu nu vei mânca din ele."

3

La intrarea porţii erau patru leproşi, care au zis unul către altul: "La ce să şedem aici până vom muri?

4

Dacă ne vom gândi să intrăm în cetate, în cetate este foamete, şi vom muri; şi dacă vom sta aici, de asemenea vom muri. Haidem, dar, să ne aruncăm în tabăra Sirienilor; dacă ne vor lăsa cu viaţă, vom trăi, iar dacă ne vor omorî, vom muri."

5

Au plecat, dar, în amurg să se ducă în tabăra sirienilor. Şi când au ajuns la intrarea taberei sirienilor, iată că nu era nimeni.

6

Domnul făcuse să se audă în tabăra sirienilor un vuiet de care şi un vuiet de cai, vuietul unei mari oştiri, şi îşi ziseseră unul către altul: "Împăratul lui Israel a tocmit împotriva noastră pe împăraţii hetiţilor şi pe împăraţii egiptenilor ca să vină să lupte împotriva noastră."

7

Şi s-au sculat şi au luat-o la fugă în amurg. Şi-au lăsat corturile, caii şi măgarii, tabăra aşa cum era, şi au fugit ca să-şi scape viaţa.

8

Leproşii, ajungând la intrarea taberei, au pătruns într-un cort, au mâncat şi au băut, au luat din el argint, aur şi haine, şi s-au dus şi le-au ascuns. S-au întors iarăşi, au pătruns într-un alt cort şi au luat şi de acolo lucruri pe care s-au dus şi le-au ascuns.

9

Apoi şi-au zis unul altuia: "Nu facem bine! Ziua aceasta este o zi de veste bună. Dacă vom tăcea şi dacă vom aştepta până la lumina zilei de mâine, vom fi pedepsiţi. Veniţi acum şi haidem să dăm de ştire casei împăratului."

10

Au plecat şi au chemat pe străjerii de la poarta cetăţii şi le-au spus aşa: "Am intrat în tabăra sirienilor, şi iată că nu este nimeni, nu se aude niciun glas de om; n-am găsit decât cai legaţi şi măgari legaţi, şi corturile aşa cum erau."

11

Străjerii de la poartă au strigat şi au trimis vestea aceasta înăuntrul casei împăratului.

12

Împăratul s-a sculat noaptea şi a zis slujitorilor săi: "Vreau să vă spun ce ne fac sirienii. Fiindcă ştiu că suntem flămânzi, au părăsit tabăra ca să se ascundă în ogoare şi şi-au zis: "Când vor ieşi din cetate, îi vom prinde vii şi vom intra în cetate."

13

Unul din slujitorii împăratului a răspuns: "Să se ia cinci din caii care au mai rămas în cetate – li se va întâmpla doar cum s-a întâmplat la toată mulţimea lui Israel care a mai rămas, toată mulţimea lui Israel care se istoveşte – şi să trimitem să vedem ce se petrece."

14

Au luat două care cu caii lor, şi împăratul a trimis nişte soli pe urmele oştirii sirienilor, zicând: "Duceţi-vă şi vedeţi."

15

S-au dus după ei până la Iordan; şi iată că tot drumul era plin cu haine şi lucruri pe care le aruncaseră sirienii în goana lor. Solii s-au întors şi au spus împăratului.

16

Poporul a ieşit şi a jefuit tabăra sirienilor. Şi s-a vândut o măsură de floare de făină cu un siclu, şi două măsuri de orz, cu un siclu, după cuvântul Domnului.

17

Împăratul încredinţase paza porţii în mâna călăreţului pe braţul căruia se rezemase atunci. Dar călăreţul acesta a fost călcat în picioare de popor la poartă şi a murit, după cuvântul pe care-l rostise omul lui Dumnezeu, când se coborâse împăratul la el.

18

Omul lui Dumnezeu spusese atunci împăratului: "Mâine, la ceasul acesta, se vor vinde la poarta Samariei două măsuri de orz cu un siclu, şi o măsură de floare de făină, cu un siclu."

19

Iar călăreţul răspunsese omului lui Dumnezeu: "Chiar dacă ar face Domnul ferestre în cer, cum s-ar putea întâmpla un asemenea lucru?" Şi Elisei zisese: "Vei vedea cu ochii tăi; dar tu nu vei mânca din ele."

20

În adevăr aşa i s-a şi întâmplat: a fost călcat în picioare la poartă de popor şi a murit.