2 Regi 5

1

Naaman, căpetenia oştirii împăratului Siriei, avea trecere înaintea stăpânului său şi mare vază; căci prin el izbăvise Domnul pe sirieni. Dar omul acesta tare şi viteaz era lepros.

2

Şi sirienii ieşiseră în cete la o luptă şi aduseseră roabă pe o fetiţă din ţara lui Israel. Ea era în slujba nevestei lui Naaman.

3

Şi ea a zis stăpânei sale: "Of, dacă domnul meu ar fi la prorocul acela din Samaria, prorocul l-ar tămădui de lepra lui!"

4

Naaman s-a dus şi a spus stăpânului său: "Fata aceea din ţara lui Israel a vorbit aşa şi aşa."

5

Şi împăratul Siriei a zis: "Du-te la Samaria, şi voi trimite o scrisoare împăratului lui Israel." A plecat, luând cu el zece talanţi de argint, şase mii de sicli de aur şi zece haine de schimb.

6

A dus împăratului lui Israel scrisoarea, care glăsuia aşa: "Acum, când vei primi scrisoarea aceasta, vei şti că îţi trimit pe slujitorul meu Naaman, ca să-l vindeci de lepra lui."

7

După ce a citit scrisoarea, împăratul lui Israel şi-a rupt hainele şi a zis: "Oare sunt eu Dumnezeu, ca să omor şi să înviez, de-mi spune să vindec pe un om de lepra lui? Să ştiţi dar, şi să înţelegeţi că el caută prilej de ceartă cu mine."

8

Când a auzit Elisei, omul lui Dumnezeu, că împăratul lui Israel şi-a sfâşiat hainele, a trimis să spună împăratului: "Pentru ce ţi-ai sfâşiat hainele? Lasă-l să vină la mine şi va şti că este un proroc în Israel."

9

Naaman a venit cu caii şi cu carul lui şi s-a oprit la poarta casei lui Elisei.

10

Elisei a trimis să-i spună printr-un sol: "Du-te şi scaldă-te de şapte ori în Iordan; şi carnea ţi se va face sănătoasă şi vei fi curat."

11

Naaman s-a mâniat şi a plecat, zicând: "Eu credeam că va ieşi la mine, se va înfăţişa el însuşi, va chema Numele Domnului Dumnezeului lui, îşi va duce mâna pe locul rănii şi va vindeca lepra.

12

Nu sunt oare râurile Damascului, Abana şi Parpar, mai bune decât toate apele lui Israel? N-aş fi putut oare să mă spăl în ele şi să mă fac curat?" Şi s-a întors şi a plecat plin de mânie.

13

Dar slujitorii lui s-au apropiat să-i vorbească şi au zis: "Părinte, dacă prorocul ţi-ar fi cerut un lucru greu, nu l-ai fi făcut? Cu atât mai mult trebuie să faci ce ţi-a spus: "Scaldă-te, şi vei fi curat."

14

S-a coborât atunci şi s-a cufundat de şapte ori în Iordan, după cuvântul omului lui Dumnezeu; şi carnea lui s-a făcut iarăşi cum este carnea unui copilaş, şi s-a curăţat.

15

Naaman s-a întors la omul lui Dumnezeu cu tot alaiul lui. Când a ajuns, s-a înfăţişat înaintea lui şi a zis: "Iată, cunosc acum că nu este Dumnezeu pe tot pământul, decât în Israel. Şi acum, primeşte, rogu-te, un dar din partea robului tău."

16

Elisei a răspuns: "Viu este Domnul, al cărui slujitor sunt, că nu voi primi." Naaman a stăruit de el să primească, dar el n-a vrut.

17

Atunci Naaman a zis: "Fiindcă nu vrei să primeşti tu, îngăduie să se dea robului tău pământ cât pot duce doi catâri; căci robul tău nu mai vrea să mai aducă altor dumnezei nici ardere de tot, nici jertfă, ci va aduce numai Domnului.

18

Iată totuşi ce rog pe Domnul să ierte robului tău: când stăpânul meu intră în casa lui Rimon să se închine acolo şi se sprijină pe mâna mea, mă închin şi eu în casa lui Rimon: să ierte Domnul pe robul tău, când mă voi închina în casa lui Rimon!"

19

Elisei i-a zis: "Du-te în pace." După ce a plecat Naaman de la Elisei şi a fost la o depărtare bunicică,

20

Ghehazi, slujitorul lui Elisei, omul lui Dumnezeu, a zis în sine: "Iată că stăpânul meu a cruţat pe sirianul acela, Naaman, şi n-a primit din mâna lui ce adusese. Viu este Domnul, că voi alerga după el şi voi căpăta ceva de la el."

21

Şi Ghehazi a alergat după Naaman. Naaman, când l-a văzut alergând după el, s-a dat jos din car ca să-i iasă înainte şi a zis: "Este bine totul?"

22

El a răspuns: "Totul este bine. Stăpânul meu mă trimite să-ţi spun: "Iată că au venit la mine doi tineri din muntele lui Efraim, dintre fiii prorocilor; dă-mi pentru ei, te rog, un talant de argint şi două haine de schimb."

23

Naaman a zis: "Fă-mi plăcerea şi ia doi talanţi." A stăruit de el şi a legat doi talanţi de argint în doi saci, împreună cu două haine de schimb, şi a pus pe doi din slujitorii săi să le ducă înaintea lui Ghehazi.

24

Ajungând la deal, Ghehazi le-a luat din mâinile lor şi le-a pus în casă. Apoi a dat drumul oamenilor acelora care au plecat.

25

După aceea s-a dus şi s-a înfăţişat înaintea stăpânului său. Elisei i-a zis: "De unde vii, Ghehazi?" El a răspuns: "Robul tău nu s-a dus nicăieri."

26

Dar Elisei i-a zis: "Oare n-a fost duhul meu cu tine, când a lăsat omul acela carul şi a venit înaintea ta? Este oare acum vremea de luat argint, haine, măslini, vii, oi, boi, robi şi roabe?

27

Lepra lui Naaman se va lipi de tine şi de sămânţa ta pentru totdeauna." Şi Ghehazi a ieşit dinaintea lui Elisei plin de lepră, alb ca zăpada.